SCUFUNDAREA PROFESIONALĂ ÎN ROMÂNIA

SCURTĂ ISTORIE A SCUFUNDĂRII PROFESIONALE ÎN ROMÂNIA

1891: Emil Racoviţă aflându-se în Franţa la laboratoarele Arago din Banyuls-sur-Mer pe coasta franceză a Mediteranei, efectuează o serie de scufundări la adâncimea de 10 m cu un echipament clasic Siebe-Gorman, pentru a studia viaţa subacvatică.

1895: este terminat podul de la Cernavodă ale cărui fundaţii pe piloni au necesitat intervenţia scafandrilor români

1904: sunt încheiate lucrările de construcţie ale portului Constanţa la care de asemenea un aport important l-au avut şi scafandrii români

1911: se publică în România "Manualul Scafandrierului" cuprinzând reguli de utilizare şi întreţinere a echipamentului precum şi norme de lucru şi de salvare. Acest manual publicat de Marina Română constituie prima lucrare ce face referire la reglementarea scufundării din România (Figura 41).

1970: este lansat în România laboratorul submers LS-1 în lacul Bicaz. O echipă de scafandrii ai Staţiunii de cercetare de la Pângăraţi, Neamţ, au reuşit o şedere de 30 zile la adâncimea de 10 m (Figura 42).

1972: se înfiinţează Laboratorul de tehnologie marină în cadrul Institutului Român de Cercetări Marine din Constanţa în cadrul unor programe de cercetare legate de valorificarea resurselor petroliere ale platformei continentale din Marea Neagră. Activitatea s-a desfăşurat pe două planuri, de fiziologie hiperbară şi de tehnologie a scufundării.

1974: în luna iulie s-a efectuat în premieră naţională o scufundare simulată la adâncimea de 80 m, scafandrii respirând un amestec HELIOX.

1976: se începe forajul marin în Marea Neagră cu  platforma Gloria, adâncimea maximă a apei fiind de 90 m. În Marea Neagră se mai află platformele Orizont, Prometeu, Fortuna, Atlas, Jupiter şi Saturn. Facilităţile pentru exploatarea hidrocarburilor alcătuiesc un sistem complex alcătuit din: platformă fixă centrală de producţie, sistemul de conducte pentru transportul hidrocarburilor ce face legătura între platforma centrală şi terminalul onshore Midia, format din două conducte de câte 84 km lungime.

1976: la 1 Octombrie este înfiinţat Centrul de Scafandri din Constanţa care va continua activitatea de cercetare în domeniul hiperbar. Centrul de Scafandri a luat fiinţă prin desfiinţarea Grupului 279 Scafandri (U.M. 02145) din garnizoana Mangalia, tehnica şi efectivele grupului intrând în compunerea Centrului de Scafandri. Organizarea Centrului de Scafandri la înfiinţare a avut urmãtoarea structurã: Comandamentul Centrului de Scafandri cu subunităţi de bazã (Grupul Scafandri de Mare Adâncime (G.S.M.A.), Grupul Scafandri de Luptã, Cabinetul de studii şi dresaj animale marine, Laboratorul de cercetare privind pãtrunderea omului sub apã) şi subunităţi şi formaţiuni de servicii. Realizat în colaborare  cu firma COMEX INDUSTRIES din Franţa, Centrul de Scafandri are în dotare două barocamere multiloc şi o hidrosferă în care se execută pregătirea şi antrenarea scafandrilor în vederea folosirii diferitelor tehnologii de scufundare şi tipuri de aparate de respirat sub apă, cercetări  în vederea realizării de noi tehnologii de scufundare şi medicale, testări de aparate şi tehnică utilizată în activităţi de scufundare, teste de aptitudini în vederea selecţionării scafandrilor. Tot în acest an trebuie consemnată şi vizita celebrului comandant Jaques-Yves Cousteau la  I. R. C. M. cu prilejul expediţiei navei Calypso în Marea Neagră. (Figura 43).

1977: nava "Emil Racoviţă" intră în dotarea Centrului de scafandri Constanţa având un deplasament de 1 200 tdw. Nava reprezintă fostul cargou "Arad" şi a fost reproiectată prin instalarea sistemului ULISS pentru efectuarea de scufundări la mare adâncime la şantierul naval Turnu-Severin. În anul 1978, nava Emil Racoviţă a executat mai multe ieşiri pe mare pentru scufundãri reale la mare adâncime cu sistemul ULISS. Astfel, sau executat scufundãri la 40 m, se intrã în imersiune de 4 ori la adâncimea de 70 m (la fiecare scufundare au intrat în turelã câte doi scafandri de mare adâncime),  iar apoi scafandrii au atins adâncimea de 100 m.

1978: se lansează în lacul Bicaz experimentul Necton 78 alcătuit din trei laboratoare submerse: "Limnos" aflat la un metru sub apă, "Salmos"  la 10 m şi "Argyroneta" imersat la 20 m. Laboratoarele erau cuplate în pemanenţă prin legătură TV. (Figura 44).  

1978: în luna August, în cadrul unei scufundări reale în Marea Neagră, este depăşită adâncimea de 100 m. Au fost efectuate în sistemul turelă-cheson, două scufundări de 30 minute la adâncimea de 102 m, urmate de decompresie de 8 ore.

1979: intră în dotarea Centrului de scafandri din Constanţa nava "Grigore Antipa" ce are un deplasament de 1 500 tdw . Nava a fost construită la şantierul naval din Mangalia.

1981: în luna Iulie s-a desfăşurat cu rezultate foarte bune prima scufundare în saturaţie din România din seria "Pontus", la adâncimea de 300 m.

1982: Laboratorul Hiperbar de pe lângă Centrul de Scafandri din Constanţa, elaborează Tabelele de decompresie cu aer LH-82, pentru scufundări cu aer până la 60 m adâncime.

1982: în luna Iunie în cadrul Laboratorului Hiperbar a fost executatã o scufundare în saturaţie la 350 metri, dupã o tehnologie de decompresie elaboratã în Centrul de Scafandri de către Cpt.lt.ing. Petru Aron.

1983: în Februarie are loc o nouă premieră naţională când se executã prima scufundare în saturaţie cu amestecuri azot-oxigen (NITROX) la adâncimea de 25 m dupã o tabelã calculatã de Cpt.Rg.ing. Petru Aron. Această scufundare este urmată la scurt timp de o altă scufundare la adâncimea de 41 m. Ziua de 21.06.1983 aduce în istoria scafandreriei româneşti un nou record naţional. S-a executat scufundarea Pontus III  la 450 metri adâncime. Pentru prima datã se încheie un contract de colaborare cu Institutul de Medicinã şi Farmacie din Cluj-Napoca, iar colectivul condus de rectorul institutului prof.dr.docent Ion Baciu face investigaţii de ordin biochimic.

1984: în luna Mai scafandrii Centrului de Scafandri realizează lucrãrile subacvatice de montare a jacket-ului la platforma de foraj marin Gloria la adâncimea de 48 m. La data de 07.11.1984 se montează reiser-ul de la platforma Gloria, o conductã în formã de L  în care o laturã era de 60 metri şi cealaltã de 500 metri. Acesta trebuia montatã în nişte bride fixate pe un montant al jacketului. 

1984: în luna Septembrie urmãrind obţinerea de noi recorduri naţionale, scafandri români efectueazã în cadrul Laboratorului Hiperbar al Centrului de Scafandri o scufundare în saturaţie la 500 m adâncime. Scufundarea a început pe data de 25.09.1984 la orele 10.00. Echipa de scafandri a fost formatã din Cpt.lt. Munteanu Daniel şi scafandri civili Oancea Gheorghe, Fîntînã Constantin, Nicola Valentin. Asistenţa tehnicã a fost asiguratã de Cpt.Rg.3 ing. Petru Aron -şef de scufundare; ofiţerii Paţa Dănuţ, Boca Virgil, Soare Gabi - şefi ture; Listaru Viorel, Gãnescu Marian, Roibu Ştefan - operatori cheson; asistent Dragu Anastasia -analist; Mirea Marian, Bãnicã Andrei, Sandu Lucian, Scurtu Alexandru - tehnicieni. Asistenţa medicalã era în responsabilitatea doctorilor Oţel Ionel, Nepot Antoniu, Rizea Vasile şi asistenţilor Dorobanţu Mircea, Clinciu Traian din partea Centrului de Scafandri. La scufundãri au mai participat din partea Spitalului Militar Constanţa dr. Popescu Octavian, din partea Institutului de Medicinã şi Farmacie din Cluj-Napoca doctorii Todu Simion, Vasile Al. Vasile, Olteanu Ion, Ivanof Liliana şi chimist Zirbo Mariana, iar de la Universitatea din Craiova doctorii Neştianu Valentin, Mihãilescu Ştefan, Iancãu Marian şi tehnicianul Panã Lucian.

1985: echipe de scafandri ale Centrului de Scafandri executã lucrãri subacvatice pentru instalarea conductei submarine de la platforma Gloria.

1989: Laboratorul Hiperbar de pe lângă Centrul de Scafandri din Constanţa, elaborează Tabelele de decompresie la suprafaţă LH-89 aer şi LH-89 oxigen.

1992: un grup de scafandri de mare adâncime de pe nava "Grigore Antipa"  din Centrul de Scafandri Constanţa au înfiinţat Societatea comercială Tethys S.R.L. Membrii fondatori au fost scafandri: Rotaru Mircea, Chichifoi Gheorghe, Pavel Marinel, Andrei Dumitru, Vaihel Viorel, Bortan Lucian, Căpăţână Fani, Fântânã Constantin. Aceştia au avut o mare experienţă în scufundarea profesională fiind cu toţii brevetaţi în executarea de scufundãri de peste 300 metri. În august 1992 societatea a închiriat nava de pescuit "CHEFALUL-7", iar în februarie 1993 s-a semnat primul contract cu întreprinderea Petromar  - Constanţa pentru lucru la montarea conductelor submarine, reparaţii la platformele de foraj marin, montarea de structuri petroliere. În ianuarie 1994 a fost cooptat dr.ing. Petru Aron, societatea întãrindu-se din punct de vedere profesional şi managerial. În acest sens în perioada imediat urmãtoare se obţin autorizaţii de control subacvatic de la Registrele Navale Rumanien Lloyd’s, Registrul Naval Român, American Bureau Shipping, Germanicher Lloyd’s. În anul 1995 se cumpãrã prima navã care este supusã transformãrilor devenind navã de intervenţie cu scafandri de mare adâncime "Tethys-1", iar în anul 1997 se cumpãrã cea de-a doua devenitã "Tethys-2". În afara activităţilor din portul Constanţa şi de pe platoul continental românesc, societatea a executat în anii 1995-1996 lucrãri la platforme de foraj marin din Marea Marmara (Turcia), Marea Neagrã (Bulgaria), Marea Mediteranã (Israel). Între anii 1996-1999 s-au executat lucrãri subacvatice la barajele din teritoriul românesc Vidraru, Turnu-Severin, Centrala Atomicã Cernavodã precum şi ranfluãri de epave la Turnu-Mãgurele, Borcea, Giurgiu, port Agigea, etc. Lucrãrile executate în perioada 1993-1999 pentru întreprinderea Petromar  - Constanţa au constat în montãri de conducte (de Ø 12 inci pe o lungime de de 70 km de la platforma centralã la mal – localitatea Vadu, de Ø 8 inci lungã de 80 km între platforme fixe şi cea de Ø 6 inci între platforme fixe pe o lungime de 75 km), montarea a douã jacketuri, reparaţii şi control ultrason la platformele de foraj marin şi extracţie Prometru, Fortuna, Orizont, Atlas, Jupiter.

CĂRŢI DE SCUFUNDARE PROFESIONALĂ

              Mircea Degeratu, Aron Petru, Ştefan Georgescu: Aparate de respirat sub apă

       

                                                                                                                                                                               

                                          

Mircea Degeratu, Aron Petru, Ştefan Georgescu, Sergiu Ioniţă: Tehnologii hiperbare pentru
scufundări unitare şi în saturaţie. Editura MATRIX ROM, Bucureşti, 2008
Cuprins

     

Dr. ing. Mircea Degeratu:
- profesor universitar la catedra de Hidraulică şi Proctecţia Mediului din Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti;
- profesor invitat la Universitatea Bucureşti şi la Universitatea Paris XII;
- membru titular al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România;
- consultant oficial al Centrului de Scafandri Constanţa din cadrul Forţelor Navale în probleme de Hidraulică hiperbară

Dr. ing. Aron Petru:
- doctor în Hidraulică hiperbară (la UTCB);
- director al firmei de intervenţii submarine S.C.TEHYS-PRO S.R.L din Constanţa;
- căpitan-comandor la Centrul de Scafandri Constanţa (până în 1993);
- şef al Laboratorului Hiperbar şi al Secţiei de cercetare-proiectare "Pătrunderea Omului sub Apă" (până în 1993);

LEGISLAŢIE ŞI STANDARDE

Legislaţie aferentă scufundării profesioniste

H.G. nr. 350 (Monitorul Oficial nr.187/1993): Pregătirea, antrenarea, perfecţionarea pregătirii şi brevetarea scafandrilor;

Ordin nr. 363 (Monitorul Oficial nr.272/1995): Aprobarea Normelor privind pregătirea, organizarea şi protecţia muncii în activitatea de scufundare; 

Legea 126 (Monitorul Oficial nr.298/1995): Legea materiilor explozive;

Legea 107 (Monitorul Oficial nr.244/1996): Legea apelor;

Ordonanţa de Guvern nr. 22 (Monitorul Oficial nr.42/1999): Administrarea porturilor şi serviciilor în porturi; 

Ordin nr. 13 (Monitorul Oficial nr.72/2002): Aprobarea listei cuprinzând standardele române care adoptă standardele europene armonizate referitoare la recipientele simple sub presiune;

Ordin nr. 595 (Monitorul Oficial nr. 405/2000): Norme metodologice de autorizare a agenţilor economici care prestează servicii în porturi, pe căi navigabile şi canale navigabile; 

H.G. nr. 536 (Monitorul Oficial nr.479/2002): Norme tehnice privind deţinerea, prepararea, experimentarea, distrugerea, transportul, depozitarea, mânuirea şi folosirea materiilor explozive utilizate în orice alte operaţiuni specifice în activităţile deţinătorilor, precum şi autorizarea artificierilor şi a pirotehniştilor);

H.G. nr. 752 (Monitorul Oficial nr.622/2002): Stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a echipamentelor sub presiune;

H.G. nr. 454 (Monitorul Oficial nr.290/2003): Stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a recipientelor simple sub presiune;

H.G. nr. 584 (Monitorul Oficial nr.404/2004): Stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a echipamentelor sub presiune

Standarde româneşti aferente scufundării profesioniste

STAS 2031-51: Oxigen tehnic;

STAS 3428-62: Compresoare de aer, cu piston. Parametri principali;

STAS 7147-65: Compresoare. Terminologie şi clasificare;

STAS 1494-67: Azot comprimat;

STAS 5189-69: Marcarea prin culoare a recipientelor transportabile încărcate cu gaze tehnice sub presiune;

STAS 7495/1-75: Hidroxid de bariu tehnic. Condiţii tehnice generale de calitate;

STAS 9936/1-75: Butelii încărcate cu gaze medicinale sub presiune. Marcare;

STAS 10777-76: Unsoare pe bază de uleiuri sintetice;

STAS 7099-77: Compresoare de aer cu piston. Condiţii generale;

STAS 1107-80: Întinzătoare. Condiţii tehnice generale de calitate;

STAS 10732-80: Silica gel;

STAS 11494-80: Hidroxid de potasiu tehnic, soluţie;

STAS 2961-82: Oxigen medicinal;

STAS 10073-82: Îmbinarea arborelui port-elice cu elicea. Dimensiuni de legătură;

STAS 11261-83: Dinamită rezistentă la apă;

STAS 1195-84: Uleiuri neaditivate pentru compresoare;

STAS 3100-85: Hidrogen tehnic comprimat;

STAS 7956-85: Argon gazos şi lichid;

STAS 1353-86: Cabluri de oţel. Cabluri compuse, duble, construcţie normală. Forme şi dimensiuni;

STAS 8474-87: Instalaţii de ridicat. Cârlige cu ochi.

STAS 4475-90: Cărbune activ vegetal granulat;

Lista prescripţiilor tehnice - Colecţia ISCIR: http://www.iscir.ro/

Brevete de invenţie 

                    54936: Batiscaf pentru cercetări şi lucrări subacvatice. Inventatori: Gavril Iuliu Murariu, Nicolae Constantin Ignătescu;

                    59309: Procedeu şi instalaţie pentru evacuarea lichidelor mai uşoare ca apa din rezervoare submerse. Inventator:
                    Alexandru Ene;       

                    77652: Turelă deschisă de scufundare. Inventator: Constantin Vlad;

                    86670: Instalaţie de oxigenoterapie hiperbară. Inventator: Constantin Vlad;

                    91793: Dispozitiv pentru curăţarea carenelor de navă. Inventator: Iorgulescu Florea;

Standarde româneşti care adoptă standarde europene

SR EN 286-1:1998: Recipiente sub presiune, simple, nesupuse la flacără, destinate să conţină aer şi azot – Partea 1: Recipiente sub presiune   pentru utilizări generale;

SR EN 837-1:1998/AC:2003:  Manometre. Partea 1: Manometre cu tub Burdon. Dimensiuni, caracteristici metrologice, condiţii tehnice şi încercări.

SR EN 571-1:1999: Examinări nedistructive – Examinări cu lichide penetrante -     Partea 1: Principii generale;

SR EN 1290:2000: Examinări nedistructive ale îmbinărilor sudate – Examinarea cu pulberi magnetice a îmbinărilor sudate;

SR EN 1714:2000: Examinări nedistructive ale sudurilor – Examinarea cu ultrasunete a îmbinărilor sudate;

SR EN 583-1:2001: Examinări nedistructive – Examinări cu ultrasunete – Partea 1: Principii generale;

SR EN 1011- 1:2001: Sudare – Recomandări pentru sudarea materialelor metalice – Partea 1: Ghid general pentru sudarea cu arc electric;

SR EN 1330-3:2001: Examinări nedistructive – Terminologie – Partea 3: Termeni utilizaţi la examinarea radiografică industrială;

SR EN 12062:2001: Examinări nedistructive ale îmbinărilor metalice – Reguli generale pentru materiale metalice;

SR EN 250 : 2003: Aparate respiratorii. Aparate de scufundare cu aer comprimat şi circuit deschis. Cerinţe, încercări, marcare.

Firme de scufundare profesională din România

Ardamcos S.A.
Str. Ardealului nr.10, Constanţa

Centrul de Scafandri
Bd. 1 Mai nr. 19-21, Constanţa

Delphi S.R.L.
Bd. Tomis nr. 320, Constanţa

Grup Intervenţii Salvare Navală
Incintă Port, Dana 2-3, Constanţa

I & L Trading
Str. Portului, Orşova

Oceanic Club
Str. Decebal nr. 41, Constanţa

Onacva S.R.L. : http://www.onacva.ro

Romaris CO.: http://www.scafandri.ro

Shark S.R.L. : http://www.shark-salvagedivers.ro

Tethys S.R.L.
Port Dana 30, Constanţa


Barocamere

Centrul de Scafandri Constanţa, Bulevardul 1 Mai, nr. 2, Constanţa.
Întreprinderea Electrocentrale Drobeta Turnu-Severin, Poţile de Fier I, Comuna Halânga.
Întreprinderea Electrocentrale Râmnicu-Vâlcea, str. Fabricii nr. 3.
Firma TETHYS-PRO SRL, Constanţa.
Firma ONACVA SRL, Constanţa.