A
Absorbţia
luminii
Fenomenul de diminuare a energiei luminoase atunci când
trece
printr-un strat de apã. O parte din aceastã luminã
se reflectã la suprafaţa liberã a apei, o altã
parte este absorbitã şi transformatã în
caldurã, iar altã parte este difuzatã de
cãtre moleculele de apã şi de particulele solide aflate
în suspensie. Spectrul solar pune în evidenţã
existenţa celor şapte culori fundamentale (violet, indigo, albastru,
verde, galben, portocaliu şi roşu). Culorile sunt absorbite în
mod
diferit de apã, în funcţie de adâncimea apei şi
anume: indigo 5 m, violet 35 m, albastru 80 m, verde 60 m, galben 20 m,
portocaliu 10 m, roşu 6m.
Accident de
scufundare
Accident specific acestei activităţi. În timpul
efectuării de
scufundări, scafandrii sunt supuşi în permanenţă apariţiei unui
accident de scufundare. Accidentele de scufundare pot fi clasificate
în patru mari grupe:
- accidente fizico-mecanice (suprapresiune
pulmonara, barotraumatismele şi colicile scafandrilor,
datorate efectelor mecanice ale presiunii;
-
accidente biofizice (de decompresie), datorate efectelor biofizice ale
presiunii;
- accidente biochimice (narcoza azotului, criza
hiperoxicã, intoxicaţia cu bioxid de carbon şi hipoxia) datorate
efectelor biochimice ale presiunii;
- alte accidente (hipotermia şi înecul).
Accidentele de scufundare se datoresc, cel mai des, necunoaşterii
efectelor presiunii asupra organismului uman şi a regulilor de
scufundare ce se desprind din aceste efecte, cunoaşterii insuficiente a
echipamentului propriu de scufundare, inprovizaţiilor de echipament şi
procedee, supraestimãrii posibilitãţilor de care se
dispune în timpul efectuãrii scufundãrilor,
necunoaşterii mediului acvatic, precum şi lipsei de exerciţiu şi
antrenement.
Adâncimea scufundãrii
Reprezintã adâncimea maximã atinsã în
timpul scufundãrii, rotunjitã la un multiplu de trei
metri
imediat superior.
Aer
Aerul este utilizat de către scafandrul autonom pentru respiraţia sub
apă şi livrat de aparatul de scufundare în circuit deschis. Aerul
utilizat în scufundare este aerul atmosferic comprimat în
buteliile aparatului de respirat sub apă cu ajutorul unui compresor.
Aerul atmosferic este un amestec natural de gaze a cărui compoziţie
este
următoarea:
-
oxigen
(O2): 20,93 % ;
- azot
(N2): 78,10 % ;
- argon
(Ar): 0,9325 % ;
-
bioxid
de carbon (CO2): 0,01 % ;
-
hidrogen (H2): 0,0018 % ;
- neon
(Ne): 0,0005 % ;
-
kripton (Kr): 0,0001 % ;
- xenon
(Xe): 0,000009 %.
Aerul mai poate conţine vapori de apă, vapori de ulei, oxid de carbon,
praf, bioxid de sulf, hidrogen sulfurat, bacterii etc. Nu are miros,
gust sau culoare.
Air lift → Dragă absorbantă
Aliniator de ţevi
Utilaj special utilizat în scufundarea profesională pentru
alinierea, poziţionarea şi sudarea în mediu hiperbar uscat a
conductelor petroliere submarine offshore.
Amestec
respirator
Compoziţie gazoasă omogenă alcatuită din unul sau mai multe
gaze
neutre şi oxigen utilizate cu diverse aparate autonome de respirat sub
apă. Amestecurile respiratorii pot fi binare (NITROX - N2/O2, HELIOX - He/O2, HIDROX - H2/O2) sau ternare (N2/He/O2, Ne/He/O2).
Aerul este considerat a fi un amestec respirator binar.
Analizor de gaze
Aparat cu ajutorul căruia se determină presiunea parţială
sau procentajul unui anumit gaz dintr-un amestec respirator.
Analizoarele de gaze cele mai des folosite sunt analizoarele de oxigen
şi analizoarele de bioxid de carbon.
Anoxie
Lipsa de oxigen în amestecul respirator. Anoxia se
poate
produce datoritã fie reducerii debitului sanguin, fie
scãderii capacitãţii hemoglobinei de a transporta oxigen.
Aparat de
filmat
subacvatic
Aparat optic pentru captarea imaginilor cinematografice
subacvatice. Aparatul poate fi o cameră de filmat obişnuită introdus
într-o carcasă etanşe rezistentă la presiune exterioară, sau
cameră special concepută şi realizată pentru filmări subacvatice.
Carcasa poate fi costruită din plexiglas, aluminiu sau fibră de sticlă.
Aparat de
fotografiat subacvatic
Aparat optic pentru captarea imaginilor fotografice subacvatice.
Aparatul de fotografiat poate fi un aparat special construit în
acest scop, cu mecanisme şi obiective concepute în
concordanţã cu condiţiile subacvatice, sau un aparat obişnuit
introdus într-o carcasã etanşe.
Aparat
autonom de
respirat subacvatic
Dispozitiv respirator utilizat în scufundare
având
propria rezervâ de gaz respirator fiind independent de orice
alimentare de la suprafaţă. Aparatele autonome pot fi de mai multe
tipuri (în circuit deschis, în circuit semiînchis sau
în circuit închis).
Apã (H2O)
Sustanţã
ce se aflâ în mare cantitate pe planetã mai mult
în stare lichidã. Apa mãrilor şi oceanelor
acoperã suprafaţa planetei în proporţie de 70%. Densitatea
medie a apei este de 1036 kg/m³. În aplicaţiile practice
specifice scufundãrii, apa este consideratã un lichid
practic incompresibil.
Apnee
Oprirea voluntară a respiraţiei.
Scufundarea în apnee se practica din cele mai vechi timpuri.
Arheologie submarină
Parte a arheologiei ce
are ca
obiect descoperirea şi studierea relicvelor istoruce aflate sub apă.
Arheologia submarină utilizează metode speciale de localizare,
identificare, recuperare şi conservare a relicvelor subacvatice.
Atenuator de zgomot
Instalaţie pentru
reducerea nivelului de zgomot produs de gazele ce ies dintr-o conductă
de înaltă presiune alcătuit de obicei dintr-o materie poroasă
aflată pe orificiul de ieşire. Atenuatorul de zgomot este folosit cu
precădere în camere hiperbare şi în turele de scufundare.
Atmosferã
Start de aer care înconjoarã globul terestru
numit şi
atmosferã terestrã. Acest start de aer, exercitã
la
suprafaţa Pãmântului o presiune atmosfericã.
Azot (N2)
Azotul este principalul component al aerului. Densitatea azotului este
de 1,25049 g/l.
la
titlu▲
B
Back-Pack
Suport pentru fixarea buteliilor pe spatele scafandrului.
Back-Pack-ul clasic este alcãtuit din douã curele
rezistente şi reglabile şi dintr-o curea care se trece printre
picioare.
Se mai numeşte şi raniţã. Back-Pack-ul modern este un suport
anatomic, mai confortabil şi mai stabil, ce asigurã o mai
bunã fixare a buteliilor pe spatele scafandrului.
Balon subacvatic
Accesoriu al echipamentului de scufundare destinat ridicãrii de
obiecte grele cãtre suprafaţa apei. Balonul subacvatic este un
sac realizat din material impermeabil, deschis la partea
inferioarã şi umplut cu aer. Balonul subacvatic este
confecţionat
din pânzã cauciucatã şi este prevãzut cu un
sistem de chingi pentru prinderea obiectelor.
Bar
Unitate de mãsurã a presiunii utilizatã în
practica scufundãrii.
1 bar
=1
daN/cm² =100 000 N/m² =100 000 Pa.
Barjă
Navă cu fund plat utilizată în lucrările subacvatice
offshore. Barjele pot fi dotate cu macarale, instalaţie de ancorare,
echipamente de scufundare, platformă pentru elicoptere etc.
Barocameră → Cameră hiperbară
Barotraumatism
Accident de scufundare datorat efectelor mecanice ale
presiunii. Barotraumatismul afecteazã zona
plãmânilor şi a cavitãţilor pneumatice (urechea
medie şi sinusurile) precum şi tubul digestiv. Barotraumatismul este
cauzat de variaţiile de volum ale gazelor aflate în
cavitãţile organismului, determinate de variaţiile de presiune.
Başă suplă
Recipient elastic confecţionat din pânză cauciucată
utilizat în sistemele de recuperare a gazelor din sistemele de
scufundare la mare adâncime, ce permite unui compresor spacial să
aspire gazul de la presiune atmosferică.
Baterie(rack)
Ansamblu
de
douã sau trei butelii puse împreunã pentru a
alcãtui o rezervã mai mare de amestec respirator.
Baticorometru
Aparat pentru măsurarea eficienţei protecţiei catodice de
la instalaţiile subacvatice.
Bell-man
Scafandru aflat în
turela de scufundare ce execută manevrele din turelă asigurând
securitatea scafandrilor din apă, intervenind numai în caz de
urgenţă. Este şeful echipei de scafandrii care coboară din turelă.
Bend
Termen introdus de anul 1894 de Lorrain Smith pentru a defini
artralgiile care dau o atitudine curbată muncitorilor chesonieri care
la
acea vreme erau in majoritate greci, de unde "grecian bends" sau simplu
"bends". Bendurile apar, în general, imediat după executarea unei
decompresii necorespunzătoare şi se manifestă prin dureri localizate la
nivelul uneia sau mai multor articulaţii (genunchi, umăr, cot) sau
inserţii musculare peri-articulare.
Beţia adâncurilor → narcoza azotului
Bioxid de carbon (CO2)
Bioxidul de carbon este rezultat în urma proceselor metabolice
din organism fiind eliminat prin expiraţie. Bioxidul de carbon
controlează procesul respirator prin stimularea centrului respirator.
Are densitatea de 1,98 g/l.
Black-light
(Lumină neagră)
Tehnică de inspectare
nedistructivă subacvatică a cordoanelor de sudură ce foloseşte o sursă
de radiaţie ultravioletă şi o substanţă fluorescentă specială.
Bloc de butelii
Ansamblu
de două sau trei butelii unite între ele cu scopul sporirii
rezervei de gaz respirator.
Blowing-up (Urcare în balon)
Urcare foarte
rapidă către suprafaţă a unui scafandru echipat cu echipament greu de
scufundare ca urmare a defectării alimentării cu aer a costumului cu
volum variabil precum şi a destinderii gazului aflat în
acesta.
Boala de decompresie (boala de cheson)
Afecţiune
ce survine datorită formării de bule de gaz în ţesuturile
organismului scafandrului ca urmare a executării unei decompresii prea
rapide.
Bosaj
Sistem de egalizare a presiunii din urechi aflat în dreptul
nasului la vizorul de scufundare. Bosajul permite strângerea
nărilor din exteriorul vizorului cu mâna în vederea
efectuării echilibrării presiunii din urechea medie cu presiunea
mediului acvatic.
Bulă
Forma sub care aerul comprimat respirat de scafandri iese spre
suprafaţă.
Busolă
submersibilă
Piesă a echipamentului de scufundare autonomă utilizată de
scafandri pentru orientare sub apă.
Butelie
Componentă a aparatului autonom de respirat sub apă. Butelia este un
recipient de înaltă presiune utilizat pentru stocarea aerului
comprimat. Buteliile sunt fabricate din oţel, aluminiu, aliaje de titan
sau fibre de carbon şi pot fi de mai multe feluri : butelii de
scufundare, butelii de securitate şi butelii de stocaj. Buteliile de
scufundare sunt încărcate cu are comprimat la presiunea de
150...200 bar, iar volumul lor interior poate fi de 10...12 l sau mai
mult. Buteliile de securitate sunt purtate de către scafandri
împreună cu buteliile de scufundare ca rezervă de aer comprimat
dar au un volum interior de cca.3 l. Buteliile de stocaj sunt bulelii
de
mare capacitate, de 40...50 litri, care pot fi încărcate cu aer
la
presiunea de 200...300 bar. Buteliile de scufundare şi cele de
securitate se pot încărca şi de la butelii de stocaj.
la titlu▲
C
Cablu
ombilical → ombilical
Cabluri-ghid
Cabluri metalice ce servesc la
ghidarea turelei de scufundare în timpul coborârii în
apă sau urcării pe nava -suport.
Cagulã
Piesă componentă a costumului de scufundare ce are rolul de protecţie
termică a capului.
Calce baritată
Compus granular format din hidroxid de calciu şi hidroxid
de bariu. Calcea baritată are aceleaşi întrebuinţări ca şi calcea
sodată dar are un preţ de cost mai ridicat.
Calce sodată
Compus granular constituit din hidroxid de calciu şi hidroxid de sodiu.
Calcea sodată este utilizată în aparatele de respirat sub apă
autonome în circuit semiînchis sau închis pentru
reţinerea bioxidului de carbon.
Calculator de scufundare
Piesã de bazã a echipamentului de scufundare.
Calculatorul de scufundare este un calculator multilevel conceput
în special pentru scafandrii care efectueazã
scufundãri cu decompresie. Poate fi capabil de 25 de funcţii
diferite.
Cameră
hiperbară
Incintă presurizabilă rezistentă la presiune în care
se
efectuează tratamentele diferitelor accidente de decompresie. Se mai
numeşte şi cheson. Camera hiperbară poate fi monoloc sau multiloc.
Cameră submersibilă de decompresie
Cheson de scufundare prevăzut cu instalaţii necesare
efectuării decompresiei în interior.
Cartuş epurator (epurator)
Canistră aflată în aparatele în circuit semiînchis
sau închis ce conţine calce sodată prin care trece amestecul
respirator expirat de scafandru pentru a fi filtrat.
Casă submarină
Instalaţie subacvatică montată pe fundul mării ce are ca
scop asigurarea condiţiilor de viaţă şi lucru unei echipe de scafandrii
aflată un timp îndelungat în saturaţie la presiunea
mediului ambiant.
Cască de scafandru
Componentă principală a echipamentului de scufundare
profesională al cărei rol este de a asigura scafandrului alimentare cu
amestec respirator, vizibilitate, comunicaţie cu suprafaţa şi protecţie
a capului. Casca de scafandru ce face parte din echipamentul clasic se
compune din vană de aer, supapă de evacuarea aerului, microfon,
difuzor, sistem de etanşare pe costum, geam amovibil. Casca de
scafandru ce face parte din echipamentul de scufundare modern are
greutate mult redusă fiind fabricată din fibre de sticlă şi prevăzută
cu o jupă din neopren pentru etanşare cu costumul.
Călăuzier
Persoană aflată la suprafaţă însărcinată cu
asistenţa scafandrului care lucrează sub apă. Călăuzierul ţine legătura
prin semnale pe ombilical pe care îl filează sau recuperează
funcţie de solicitările scafandrului, sau prin intermediul telefonului.
Călăuzierul are de asemenea în grijă şi funcţionarea utilajelor
de la suprafaţă necesare efectării sub apă a lucrării de către
scafandru.
Câmp vizual
Unghiul care poate fi cuprins de scafandru cu privirea. Câmpul
vizual este mult redus de refracţia apei şi de pãrţile laterale
ale mãştii.
Ceas etanş de scufundare
Instrument esenţial al echipamentului de scufundare autonomă utilizat
la cronometrarea timpului de scufundare, a timpilor de decompresie şi
împreună cu profundimetrul, la calcularea vitezei de urcare către
suprafaţa apei.
Centrală de linie
Instalaţie de
filtrare şi lubrefiere a aerului introdus pe circuitele de presiune
joasă ce face parte din sistemul de scufundare la mare adîncime.
Aerul comprimat de presiune joasă este utilizat în sistemul de
scufundare la mare adâncime pentru presurizarea chesoanelor de
decompresie precum şi pentru funcţionarea vinciurilor turelei de
scufundare.
Centrală de măsură şi control
Instalaţie utilizată în special în scufundarea de saturaţie
pentru centralizarea informaţiilor primite de la instrumentele de
măsură. Sunt analizaţi indicatorii de adâncime, temperatură,
presiune parţială şi procentajul de oxigen şi dioxid de carbon.
Centrală hidraulică
Instalaţie emersă utilizată pentru acţionarea uneltelor hidraulice sub
apă prin crearea de presiune înaltă uleiului pe care-l foloseşte.
Centrala hidraulică este alcătuită din motor, pompă, racorduri şi
conducte.
Centru hiperbar
Ansamblu complex de chesoane utilzat pentru efectuarea de diferite
teste în domeniul hiperbar. Centrul hiperbar se compune în
special din chesoane, hidrosferă (cheson umed), tablouri de măsură şi
control, staţii de stocare a amestecurilor respiratorii, sistem de
recuperare a gazelor etc.
Centură de lestare
Piesă de bază a echipamentului de scufundare folosită pentru
contracararea flotabilităţii pozitive a costumului din neopren şi chiar
a corpului scafandrului. Pe centura de lestare se pune lest format din
mai multe greutăţi din plumb.
Check list (listă de control)
Tabel conţinînd verificările ce trebuie făcute înainte de
efectuarea unei scufundări.
Cheie cu şocuri
Unealtă pentru lucrul sub apă acţionată hidraulic. Cheia
cu şocuri este folosită pentru desfacerea sau strângerea de
buloane sau piuliţe.
Cheson
Recipient etanş utilizat pentru efectuarea de scufundări
simulate, teste, tratamentul bolilor de decompresie etc. Chesonul poate
fi monoloc sau multiloc.
Chingă
Curea lată din nylon sau cauciuc utilizată la confecţionarea centurilor
de lestare şi a harnaşamentului pentru prindera buteliilor şi a
back-pack-ului.
Cioc de raţă
Supapă unisens din cauciuc amplasată la partea superioară a membranei
detentorului cu un etaj, ce permite ieşirea aerului expirat la o
suprapresiune mică evitându-se pătrunderea apei.
Circuit
respirator
Traseu parcurs de amestecul respirator în aparatul autonom de
respirat sub apă.
Clamp
Sistem de cuplare utilzat pentru
cuplarea turelei de scufundare cu chesonul de decompresie. Clamp-ul
este alcătuit din două semicercuri cu secţiune de formă specială
articulate la un capăt iar la celălalt sunt prevăzute cu sistem de
strângere.
Cod de semne
Sistem de semne vizuale care serveşte la transmiterea unui
mesaj
între doi scafandri aflaţi sub apă. Semnele constau din gesturi
semnificative ce sunt necesare pentru desfăşurarea în siguranţă a
scufundărilor.
Coeficient de scufundare succesivă
(coeficient "C")
Indicator al gradului de suprasaturare a ţesuturilor organismului la
terminarea decompresiei. Coeficintul "C" reprezintă raportul dintre
tensiunea azotului dizolvat în ţesutul cu perioada de saturaţie
de
120 minute, la presiunea corespunzătoare scufundării considerate şi
tensiunea azotului dizolvat în acelaşi ţesut, la presiunea
atmosferică.
Coeficient de suprasaturare (raport critic
de suprasaturare)
Valoare limită a raportului dintre presiunea gazului dizolvat şi
presiunea ambiantă, de la care echilibrul instabil este rupt,
apărând fenomenul de degajare cu formare de bule în
sânge. Fiecare ţesut din organism are un coeficient propriu de
suprasaturare.
Colicile scafandrilor
Accidente de scufundare cauzate de creşterea volumului gazelor
conţinute în tubul digestiv în timpul ridicării către
suprafaţa apei.
Compensare
Egalizarea presiunii din interiorul măştii de scufundare cu
presiunea mediului exterior.
Compresie
Creştere a presiunii în recipiente etanşe ca butelii şi camere
hiperbare. Compresia se realizează cu ajutorul compresoarelor speciale
de înaltă presiune.
Compresor
Maşină pneumatică folosită pentru încărcarea cu aer a buteliilor
de scufundare. Compresoarele pentru aer de înaltă presiune pot să
ridice presiunea aerului în 3...4 trepte de compresie, până
la presiunea de 200...300 bar. Compresoarele pot fi portabile,
antrenate
de motoare cu ardere internă sau fixe, antrenate de motoare electrice.
Ungerea compresoarelor se face folosind numai uleiuri speciale,
sintetice. Există şi compresoare seci, fără lubrefiere (cu membrană sau
cu element din teflon). Aerul respirator utilizat în scufundare
trebuie să fie curat, uscat şi filtrat astfel încât să nu
conţină oxid de carbon, bioxid de carbon, ulei, apă şi alte
impurităţi în cantităţi peste valorile indicate de normativele
specializate. Normele BS EN 12921:1999 prevăd următoarele cantităţi
maxime de impurităţi pentru aerul comprimat utilizat în
scufundare:
- oxid de
carbon (CO) =15 ml/m³ (15 ppm) ;
- bioxid de
carbon (CO2) =
500 ml/m³ (500 pmm) ;
- apă =25
mg/m³ pentru presiunea de 200 bar şi 300 bar (sc.man.) ;
- ulei = 0,5
mg/m³.
Comunicaţii submarine
Sistem ce asigură legătura între două puncte aflate
sub apă sau un punct subacvatic şi suprafaţa. Comunicaţiile submarine
pot fi efectuate fie prin intermediul unor semnale fie
utilizându-se un telefon cu fir sau cu ultrasunete.
Consolã
Piesã a echipamentului de scufundare ce permite gruparea a
douã sau trei instrumente de scufundare.
Costum de scufundare
Piesă de bază a echipamentului de scufundare cu rol de a păstra căldura
corpului prin limitarea pierderilor de căldură către mediul acvatic
exterior. Costumul de scufundare poate fi umed sau uscat.
Criză hiperoxică (intoxicaţia cu oxigen)
Accident biochimic de scufundare ce se caracterizează prin manifestări
asemănătoare crizei epileptice (convulsii violente şi pierderea
cunoştinţei). Criza hiperoxică, denumită şi hiperoxie acută, se
întâlneşte atunci când presiunea parţială a
oxigenului
din amestecul respirator este mai mare de 1,7 bar (sc.abs.).
Cuplare
Operaţie de unire a două recipiente etanşe presurizate sau
nepresurizate (turelă-cheson, cheson-cheson. Etanşarea acestora se
realizează cu ajutorul clamp-ului.
Curbă de securitate
Curbă limită reprezentată prin perechi de valori adâncime-timp ce
caracterizează scufundările care nu necesită palierele impuse de un
tabel de decompresie. Scufundările executate sub această curbă de
securitate sunt scufundări care nu necesită o revenire la suprafaţă cu
paliere de decompresie.
Cuţit de scafandru
Important accesoriu al echipamentului de scufundare. Poate fi folosit
sub apă ca fierăstrău, şurubelniţă, levier precum şi pentru măsurare şi
tăiere. Lama cuţitului poate avea diferite forme. Cuţitul de scufundare
se poartă într-o teacă specială.
la
titlu▲
D
Decodor
Aparat utilizat pentru a face inteligibilă vocea
scafandrului atunci când se utilizează amestec respirator pe bază
de heliu (HELIOX). Decodorul poate fi reglat în funcţie de
adâncimea scufundării.
Decompresie
Scãderea presiunii de la valoarea adâncimii
scufundãrii la valoarea presiunii atmosferice sau,
pânã la valoarea presiunii palierului de decompresie.
În practica scufundãrii autonome, decompresia se
efectueazã în trepte sau opriri de decompresie din 3
în 3 metri.
Decompresimetru
Aparat portabil care indicã scafandrului, în funcţie de
durata şi adâncimea scufundãrii, timpii de
decompresie.Funcţie de principiul de funcţionare, decompresimetrul
poate
fi mecanic sau electronic.
Deflector
Piesă ce intră
în componenţa unor aparate de respirat subacvatice. Deflectorul
poate fi de interior şi de bule. Deflectorul de interior are rolul de a
conduce jetul de gaz direct către gura scafandrului pentru a diminua
efortul respirator, iar deflectorul de bule are rolul de a orienta
bulele de gaz expirate către părţile laterale ale capului scafandrului.
Desaturare
Fenomenul de eliminare a azotului (sau alt gaz neutru)
din ţesuturi.
Desaturarea are loc în mod invers fenomenului de saturare.
Deschidere
tubarã voluntarã (D.T.V.)
Manevrã
pentru echilibrarea urechii medii.
Detector de bule
Aparat utilizat pentru detectarea bulelor circulante din corpul
scafandrilor în timpul decompresiei ce se efectuează în
cheson. Detectorul de bule funcţionează pe baza efectului Doppler.
Detentor
Componentã a aparatului autonom de respirat sub apã
conceput atât pentru a destinde aerul de la presiunea
înaltã la care se aflã stocat în butelie, la
presiunea corespunzãtoare adâncimii la care se aflã
scafandrul, cât şi pentru a permite o respiraţie
fãrã efort. Din punct de vedere constructiv existã
detentoare cu un singur etaj (monobloc) şi detentoare co
douã etaje separate. Detentoarele cu douã etaje separate
pot fi de mai multe tipuri, clasificarea lor fãcându-se
dupã mai multe criterii cum ar fi:
● dupã modul de
funcţionare al primului etaj:
- neechilibrat (necompensat);
- echilibrat
(compensat);
● dupã
construcţia primului etaj:
- cu membranã şi clapet;
- cu piston clapet;
● dupã
construcţia etajului al doilea:
- cu clapet amonte;
- cu clapet aval;
Detentor de rezervã
Piesã de echipament ce reprezintã un etaj II racordat printr-un furtun mai
lung
la ieşirea de joasã presiune a etajului I al detentorului. Este ţinut de
rezervã şi folosit în cazul defectãrii detentorului
principal sau de un alt scafandru în caz de urgenţã.
Deversor
Aparat ce permite
evacuarea controlată la exterior a gazelor dintr-o incintă hiperbară
(turelă, cheson). Deversorul este alcătuit din următoarele părţi
componente: corp, membrană elastică, pîrghii şi clapet compensat.
Difuzia luminii
Fenomenul de dispersare a luminii datoritã suspensiilor aflate
în masa apei. Difuzia luminii apare în special în
apele tulburi cu vizibilitate redusã.
Difuzia gazelor
Rãspândirea moleculelor unui gaz printre moleculele altui
gaz la amestecarea lor într-un recipient.
Dispozitiv de prehensiune
Sistem mecanic pentru prinderea turelei de scufundare şi
cuplarea acesteia cu chesonul de decompresie. Dispozitivul de
prehensiune este montat pe porticul sistemelor de scufundare la mare
adâncime.
Distorsiunea imaginii
Fenomenul de deformare a imaginilor obiectelor sub apã
datoritã indicelui de refracţie al apei care este foarte
apropiat
de indicii de refraţie ai ochiului. Obiectele aflate sub apã
sunt
vãzute de scafandru mai mari cu 1/3 faţã de dimensiunea
realã şi la o distanţã redusã cu 1/4 faţã
de
distaţa realã.
Dizolvare
Fenomenul de absorbţie a unui gaz în lichidele (sânge) cu
care vine
în
contact, datoritã gradientului de presiune dintre lichid şi
mediul ambiant.
D-metru
Aparat pentru măsurarea grosimii metalului unei structuri
subacvatice. D-metrul funcţionează cu ajutorul ultrasunetelor.
Dragă absorbantă
Utilaj pentru lucrul sub apă. Introducerea unui debit de
aer printr-un furtun crează antrenarea unei cantităţi de mâl,
nisip etc. Draga absorbantă se utilizează pentru degajarea structurilor
submerse, la baraje hidrotehnice, arheologie submarină etc.
Durata fictivã
Suma timpului de majorare cu durata realã a scufundãrii
succesive.
Durata scufundãrii
Intervalul de timp cuprins între momentul începerii
scufundãrii şi momentul începerii urcãrii
cãtre suprafaţa apei sau primul palier de
decompresie.
la titlu▲
E
Echilibrare
Egalizarea presiunii între douã spaţii sau incinte aflate
la presiuni diferite.
Echilibrarea urechilor
Operaţiunea de egalizare a presiunii din urechea medie cu presiunea
exterioarã a apei prin trompa lui Eustache. Cele mai cunscute
manevre de echilibrare a urechilor sunt: prin deglutiţie, Valsalva,
Frenzel, "deschidere tubarã voluntarã" (D.T.V.) şi
Toynbee.
Sunt
utilizate de asemenea şi alte metode ca Roydhouse, Edmonds sau Lawry ce
folosesc combinaţii ale principalelor metode.
Echipament de scufundare
Totalitatea pieselor principale şi accesoriile pe care le poartã
scafandrul pentru efectuarea scufundãrii. Echipamentul de
scufundare diferã în funcţie de locul şi scopul
scufundãri.
Efect Donald Duck
Deformaţie a fonaţiei datorită vorbirii într-o
atmosferă hiperbară care conţine heliu. Efectul Donald Duck apare şi la
presiune atmosferică. Denumirea provine de la utilizarea heliului
pentru producerea vocii răţoiului Donald din filmele Walt Disney.
Efect tunel
Fenomen de îngustare a câmpului vizual ce
apare datorită tulburărilor fiziologice în criza hiperoxică acută.
Efort respirator
Efortul ventilator efectuat în mod reflex de om
(scafandru) pentru realizarea actului respirator. În mediul
hiperbar efortul respirator este considerabil mai mare datorită
creşterii presiunii amestecului respirat. Efortul respirator depinde de
volumul, densitatea şi vâscozitatea gazului utilizat precum şi de
rezistenţa căilor respiratorii.
Embolie gazoasã
Accident de scufundare ce apare datoritã destinderii gazelor
blocate în plãmâni peste limita de elasticitate a
acestora, în timpul ridicãrii cãtre suprafaţa apei.
Epavă
Orice corp plutitor care s-a scufundat şi a fost abandonat
pe fundul apei. Epavele pot fi de nave, submarine sau avioane, de
dimensiuni şi vechimi diferite, aflate la mare sau mică adâncime.
Epurator de bioxid de carbon
Dispozitiv utilizat
pentru reţinerea bioxidului de carbon din atmosfera chesoanelor de
decompresie, turelei de scufundare, precum şi din aparatele autonome de
respirat sub apă cu circuit semiînchis sau închis.
Epuratorul se compune dintr-un cartuă epurator şi un ventilator.
Cartuşul epurator conţine o substanţă absorbantă care poate fi calce
sodată sau calce baritată.
Etanşeitate
Caracreristicã a unui aparat, carcasã, costum etc. de a
nu permite pãtrunderea apei în interiorul sãu.
la
titlu▲
F
Filmare subacvatică
Activitate de înregistrare pe peliculă
cinematografică a unor scene, imagini şi peisaje subacvatice. Aparatele
de filmare subacvatică pot fi camere de filmat obişnuite introduse
în carcase etanşe sau camere special realizate pentru filmări
subacvatice. Imaginile subacvatice pot fi înregistrate şi pe
bandă video. Camerele video subacvatice pot fi de asemenea camere
obişnuite sau special concepute.
Flash
Aparat subacvatic pentru iluminat ce produce sclipiri puternice de
scurtã duratã. Flash-ul se ulilizeazã în
special pentru fotografiere subacvaticã, dar şi pentru marcarea
locului de intrare şi ieşire atunci când se efectueazã
scufundãri de noapte.
Flexibil
Furtun din cauciuc de diferite secţiuni şi lungimi, de
presiune înaltă, medie sau joasă, utilizat pentru transferul
gazelor în instalaţii şi sisteme de scufundare la mare
adâncime. Flexibilele sunt prevăzute la capete cu racorduri
demontabile.
Flotabilitate
Proprietate a unui corp de a pluti, scufunda sau rãmâne
în masa apei. Flotabilitatea este datã de diferenţa dintre
forţa de împingere în sus (forţa
arhimedicã) şi greutatea
corpului. Funcţie de mãrimea acestora, flotabilitatea poate fi
negativã (greutate
aparentã) când corpul se
scufundã, pozitivã când corpul se ridicã la
suprafaţa apei, sau nulã atunci când corpul
rãmâne scufundat pe loc.
Fluier
de semnalizare
Accesoriu al echhipamentului de scufundare ataşat la mecanismul de
umflare al vestei de slvare. Este utilizat la suprafaţa apei atunci
când scafandrii se despart accidental depãrtându-se
de ambarcaţiune.
Fotografiere subacvatică
Activitate ce constă în fixarea pe peliculă fotografică a unor
imagini, scene şi peisaje subacvatice. Aparatele de fotografiat pot fi
aparate de fotografiat obişnuite montate în carcase speciale
etanşe sau aparate special relizate.
Frenzel
Manevrã pentru echilibrarea urechii medii ce permite insuflarea
de aer cãtre trompa lui Eustache fãrã a efectua o
expiraţie dinspre plãmâni. Manevra este
independentã
de respiraţie, scurtcicuitând aerul toracic la nivelul glotei.
la titlu▲
G
Geantã pentru echipament
Sac special dimensionat conceput şi realizat pentru transportul
şi pãstrarea echipamentului de scufundare.
Ghete de scafandru
Parte componentă a echipamentului greu de scafandru.
Ghetele au greutatea de 7...8 kg fiecare contrubuind la crearea
stabilităţii şi echilibrului scafandrului pe fundul apei.
Grad de saturare
Nivelul de dizolvare atins de un gaz în organism. Gradul de
saturare depinde de factori cum ar fi natura ţesutului, gradientul de
presiune, durata scufundãrii, nivelul irigãrii sanguine
etc.
Gradient de presiune
Diferenţã de presiune aflatã între douã
puncte.
Greutate aparentã
Diferenţa dintre greutatea unui corp şi greutatea volumului de
apã dislocuit.
la titlu▲
H
Harnaşament
Ansamblu clasic de curele pentru fixarea buteliilor pe spatele
scafandrului.
Heliox (HeO2)
Amestec respirator sintetic format din heliu şi oxigen. Heliox-ul se
foloseşte pentru scufundãrile efectuate la adâncime mare
pentru eliminarea efectelui narcotic al azotului.
Heliu
(He)
Gaz neutru utilizat în scufundare pentru eliminarea
efectului narcotic al azotului atunci când se efectueazã
scufundãri la adâncime mai mare. Heliul a fost descoperit
în anul 1868 de către astronomul P. J. C. Janssen în timpul
unei eclipse de soare în India care a observat un spectru
necunoscut încă. Apoi, Sir Norman Lockyer folosind un spectroscop
a observat că acest spectru era produs de un element încă
nedescoperit pe care l-a numit Heliu de la cuvântul grec hellios care înseamnă Soare.
Pe Pământ, existenţa heliului a fost descoperită în anul
1895. Heliul are densitatea de
0,1785 g/l.
Hidrocuţie
Stare de şoc creatã de trecerea bruscã de la
temperatura ambiantã la temperatura scazutã a apei.
Hidrocuţia survine ca urmare a suprasolicitãrii mecanismelor de
termoreglare ale organismului.
Hidrogen
Gaz neutru ce este folosit în locul heliului pentru
scufundări la mare adâncime deoarece are un preţ de cost mult mai
mic. Prezintă marele inconvenient de a fi explozibil când este
amestecat cu aer în proporţii ce includ prezenţa a 5,3% oxigen.
Hidrogenul este un gaz biatomic, incolor, inodor şi insipid. Are
densitatea de 0,08987 g/l.
Hidrolocaţie
Determinare a poziţiei unor obiecte aflate sub apă cu ajutorul undelor
ultrasonore. Hidrolocaţia se utilizează în domeniul militar,
navigaţia submarină, pescuitul industrial, cercetări oceanologice,
operaţiuni de salvare etc.
Hidroscan
Cameră de fotografiat
subacvatică a detaliilor unor instalaţii aflate sub apă.
Hidrosferă
Cheson de construcţie specială umplut parţial cu apă ce
face parte din ansamblul de chesoane al unui centru hiperbar.
Hidrosfera este prevăzută cu instalaţii de umplere, golire şi răcire a
apei fiind utilizată pentru efectuarea de scufundări simulate, teste de
etanşeitate, experimentare de unelte şi dispozitive pentru lucrul sub
apă etc.
Hiperbar
Aflat la o presiune superioarã presiunii atmosferice.
Hipercapnie
Excesul de bioxid de carbon din sânge datorat creşterii presiunii
parţiale a bioxidului de carbon în amestecul respirator.
Hipercapnia poate fi cronicã dacã presiunea
parţialã a bioxidului de carbon este sub 0,015 bar (sc.abs.) şi
acutã
atunci când presiunea parţialã a bioxidului de carbon
depãşeşte 0,015 bar (sc.abs.).
Hiperoxie
Creşterea nivelului de oxigen dintr-un amestec respirator. Hiperoxia
poate fi cronicã dacã presiunea parţialã a
oxigenului din amestecul respirator este de 0,42...1.7 bar (sc.abs.)
şi
acutã
dacã presiunea parţialã a oxigenului din amestecul
respirator este mai mare de 1.7 bar (sc.abs.). Hiperoxia
cronicã mai poartã denumirea de "efect Lorrain Smith",
iar
hiperoxia acutã de "efect Paul Bert".
Hipoxie
Scãderea nivelului de oxigen din amestecul respirator. Un
amestec respirator este cosiderat hipoxic atunci când presiunea
parţialã a oxigenului din acest amestec este mai micã de
0.17 bar ( sc.abs.).
Hublou
Fereastră
etanşă aflată în corpul unei camere hiperbare, turelă de
scufundare etc. Hublourile pot fi cilindrice, tronconice sau sferice şi
sunt fabricate din sticril (plexigas).
la
titlu▲
I
Iluminare subacvaticã
Producere de luminã artificialã sub apã.
Iluminarea subacvaticã este necesarã pentru diminuarea
efectelor absorbţiei luminii şi pentru restaurarea culorilor
naturale sub apã. Pentru iluminat se utilizeazã lanterna
subacvaticã.
Injector
Dispozitiv aflat în interiorul detentorului cu un
singur etaj ce are rolul de a crea un jet de aer în sensul
inspiraţiei pentru a se reduce efortul respirator.
Instructor (monitor)
Scafandru
experimentat special brevetat pentru instruirea teoreticã şi
practicã a viitorilor scafandri.
Interval
Duratã de timp petrecutã la suprafaţã între
douã scufundãri succesive. Intervalul de la
suprafaţã reprezintã intervalul de timp cuprins
între momentul în care scafandrul iese la suprafaţa apei
dupã o scufundare (ora de ieşire dintr-o
scufundare) şi momentul
începerii unei noi scufundãri (ora de lansare
în scufundarea urmãtoare).
Intervenţie
subacvatică
Modalitate
de acţiune a scafandrului sub apă. Intervenţia subacvatică cea mai des
utilizată este efectuată în mod direct, cu scafandrii care se
află în contact direct cu mediul subacvatic.
Intrare în
apã
Pãtrunderea
scafandrului
în mediul subacvatic. Existã mai multe modalitãţi
pentru intrarea în apã a scafandrului şi anume:
- intrarea prin salt cu
picioarela
înainte;
- intrarea prin basculare pe
spate;
- intrarea din poziţia
şezând;
- intrare pe scara de scafandru;
- intrare de pe plaje;
Î
Încălzitor de
gaze
Aparat utilizat pentru
preîncălzirea amestecurilor respiratorii pe bază de heliu atunci
când se efectuează scufundări la mare adâncime.
Încălzitorul de gaze este montat în back-pack-ul
scafandrului.
Înec
Accident neprevazut ce poate cauza moartea. Înecul se produce cel
mai adesea prin asfixiere datoratã pãtrunderii apei
în cãile respiratorii. Primul ajutor în caz de
înec constã în efectuarea respiraţiei artificiale şi
a masajului cardiac extern.
Înot de locomoţie
Metodã de deplasare la suprafaţa apei. Înotul de locomoţie
se efectueazã numai cu mascã, tub de respirat şi labe de
înot.
Înot subacvatic
Modalitate de deplasare a scafandrului sub apã utilizand
mijloace proprii. În scufundarea autonomã scafandrii
folosesc labele de înot pentru a înota sub apã.
Înotul subacvatic poate fi la suprafaţa apei (înot de
locomoţie)
sau înot în imersiune.
la titlu▲
J
Jetting
Operaţie executată de scafandru prin utilizarea unui jet
de apă provenit de la o pompă aflată la suprafaţă. Jetting-ul se
realizează cu ajutorul lancei de apă şi poate fi de joasă presiune
folosit pentru dagajarea unor structuri aflate în fundul apei şi
de înaltă presiune folosit pentru curăţarea suprafeţelor metalice submerse.
Jug
Piesã de fixare a detentorului pe robinetul buteliei de
scufundare prevazut cu O-ring (sistem INT). Jugul se
aflã montat şi pe racordul flexibil al compresorului pentru
încãrcarea buteliilor de scufundare.
Jupã
Parte elasticã din cauciuc sau silicon a mãştii de
scufundare ce serveşte la asigurarea unei etanşãri
corespunzãtoare la aplicarea pe figurã.
Jurnal de scufundare
Registru utilizat
cu precădere în scufundarea profesională în care sunt
consemnate datele referitoare la scufundare, scafandrii şi activitatea
desfăşurată sub apă. De asemenea, în jurnalul de scufundare se
mai notează eventualele accidente de scufundare apărute precum şi
procedura urmată.
la titlu▲
L
Labe de înot
Piese de bazã ale echipamentului de scufundare folosite de
scafandru pentru sporirea vitezei de deplasare sub apã. Labele
de
înot pot fi cu cãlcâi (cu talon) sau cu baretã
reglabilã.
Laborator submers → casă submarină
Lance de apă → Jetting
Lanterna subacvaticã
Accesoriu al echipamentului de scufundare utilizat pentru iluminare sub
apã. Cu ajutorul lanternei subacvatice se pot efectua
scufundãri de noapte, iar pe timpul zilei se pot reda culorile
naturale ale obiectelor şi vieţuitoarelor subacvatice.
Largare
Manevrã prin care se elibereazã centura de lestare
în caz de urgenţã pentru a permite scafandrului sã
ajungã mai rapid la suprafaţã.
Legile gazelor
Principalele legi ale gazelor utilizate în scufundarea
autonomã sunt:
- legea
Boyle-Mariotte (legea
transformãrii izoterme): la
temperaturã constantã presiunea absolutã a
gazelor este
invers
proportionalã
cu volumul lor - pV = constant;
- legea
lui Charles (legea
tranformãrii izocore): la volum constant
presiunea absolutã a gazelor este
direct
proporţionalã cu
temperatura lor absolutã - p/V
=
constant; (relaţia lui
Clapeyron: pV = MRT);
- legea lui Dalton: la
temperaturã constantã presiunea unui amestec de gaze este
egalã cu suma
presiunilor
parţiale ale gazelor pure
care îl compun - p = pO2 + pN2;
- legea
lui Henry: la temperaturã constantã masa de gaz
dizolvatã într-un lichid variazã direct
proporţional cu
presiunea parţialã a gazului aflat în contact cu lichidul
- legea
generalã a gazelor - pV/T =
constant.
Lestare
Îngreunarea scafandrului pentru anularea flotabilitãţii
sale pozitive. Lestarea depinde de factori ca vechimea şi starea
costumului umed, flotabilitatea proprie a scafandrului, experienţa sa,
echipamentul folosit, tipul şi mãrimea buteliilor, densitatea
apei etc.
Lest de piept
Set de greutăţi plate utilizate de scafandrii cu
echipament greu pentru lestare. Lestul de piept este fixat pe pieptul
scafandrului cu ajutorul harnaşamentului.
Lock-in/Lock-out
Submersibil prevăzut cu incintă presurizabilă utilizată
pentru ieşirea şi întoarcerea scafandrilor. Submersibilul
lock-in/lock-out are în componenţă un compartiment uscat aflat la
presiune atmosferică utilizat pentru control şi pilotaj şi un
compartiment umed care se presurizează folosit de scafandri pentru
echipare, dezechipare, efectuarea compresiei şi decompresiei,
depozitarea uneltelor şi sculelor necesare lucrului sub apă etc.
Lucru sub apă
Activitate întreprinsă sub apă de către un scafandru
profesionist. Domeniile care
beneficiază în specilal de serviciile scafandrilor profesionişti
sunt exploatările petroliere
offshore, lucrările portuare şi lucrările hidrotehnice. Pentru lucru
sub apă, scafandrii folosesc diverse scule acţionate manual, unelte
acţionate pneumatic sau hidraulic, dispozitive şi utilaje special
concepute şi realizate. Datorită complexităţii şi în special
necesităţii unui personal numeros, a unor echipamente şi utilaje
diverse, lucrul sub apă are un preţ de cost adeseori foarte ridicat.
Lunetă mobilă
Piesă componentă a
ceasului de scafandru situată în jurul cadranului ce permite
scafandrului să fixeze momentul iniţial al cronometrării duratei
scufundării şi a palierelor de decompresie.
la titlu▲
M
Majorare (timp
de majorare)
Reprezintã
durata unei scufundãri fictive, la adâncimea
scufundãrii succesive, care ar conduce la atingerea în
ţesutul cu perioada de saturaţie de 120 min. a unei tensiuni a azotului
dizolvat egalã cu cea de la sfârşitul intervalului de la
suprafaţã, deci atingera unui coeficient "C" egal cu
coeficientul
"C" atins la sfârşitul intervalului la suprafaţã (în
momentul
începerii noii scufundãri).
Manevra Toynbee
Manevrã pentru echilibrarea urechii medii în timpul
urcãrii cãtre suprafaţã, atunci când
existã posibilitatea ca presiunea din urechea medie sã
devinã superioarã presiunii exterioare.
Manevra Valsalva
Manevrã pentru echilibrarea urechii în timpul
coborârii. Se realizeazã prin suflare de aer cãtre
nas, nãrile fiind presate cu degetele şi gura
închisã.
Manifold
Ansamblu de piese de racordare, garnituri, ţevi şi robinete care
realizeazã unirea etanşã a unei baterii de douã
sau
trei butelii de scufundare.
Manodetentor
Reductor de presiune cu debit mare şi reglare automată a
presiunii de ieşire (0...50 bar). Manodetentorul este utilizat cu
precădere la tabloul de măsură şi control al chesoanelor de
decompresie, staţiilor de stocare a gazelor, fabricarea amestecurilor
respiratorii precum şi la tablourile pneumatice ale turelelor de
scufundare.
Manometru de control
Accesoriu al echipamentului de scufundare utilizat pentru verificarea
presiunii aerului stocat în butelie. Manometrul de control este
prevãzut cu un jug pentru racordare la robinetul buteliei şi o
supapã pentru evacuarea aerului sub presiune rãmas
în interior.
Manometru submersibil
Instrument de bazã al echipamentului de scufundare folosit
pentru indicarea continuã a presiunii aerului stocat în
butelie. Manometrul submersibil se racordeazã la etajul I al detentorului.
Manşetã
Element de etanşare a capãtului mânecii costumului uscat
de scufundare. Manşeta are formã tronconicã şi este
confecţionatã din cauciuc foarte elastic.
Mascã (vizor)
Piesã
de
bazã a echipamentului de scufundare ce acoperã şi nasul
permiţând scafandrului sã poatã vedea sub
apã. Vizorul pentru scufundarea autonomã are
urmãtoarele elemente componente: geam, jupã de etanşare,
colier de fixare a geamului, baretã reglabilã pentru
prindere pe cap şi bosaj. Existã foarte multe tipuri de vizoare
de diferite forme şi mãrimi: cu unul sau douã geamuri, cu
sau fãrã lentile corectoare, cu sau fãrã
supapã pentru evacuarea apei, cu jupã cu simplã
sau
dublã etanşare. Funcţie de volumul de aer pe care îl
delimiteazã vizoarele pot fi cu volum mic şi cu volum mare.
Pentru scufundarea autonomã cu aparat de respirat sub apã
se utilizeazã vizoare cu volum mare.
Mască facială
Componentă principală a echipamentului de scufundare
profesională. Masca facială are următoare părţi componente: cagulă din neopren, colier elastic
de fixare, geam, detentor etaj II,
piesă oro-nazală
cu supapă de respiraţie, microfon şi buton cu tijă pentru echilibrarea
urechii medii, vană de alimentare cu amestec respirator în debit
continuu, difuzoare etanşe, clapet
antiretur.
Mãnuşi
Componente de bazã ale costumului de scufundare folosite pentru
protecţia mâinilor. Mãnuşile de scafandru pot avea 1, 2
sau
5 degete.
Membranã
Piesã platã şi elasticã fabricatã din
cauciuc special. Membrana este un element important al etajului I al detentorului, transmiţând
variaţiile de presiune pe care le sesizeazã.
Moon-pool
Deschidere aflată în mijlocul navei utilizată pe
unele nave dotate cu sisteme de scufundare la mare adâncime prin
care se lansează şi se ridică turela de scufundare în special
în zone cu valuri mari.
Muştiuc
Piesã din cauciuc aflatã în componenţa etajului II a detentorului şi a tubului de
respirat pe care scafandrul o ţine în gurã.
la titlu▲
N
Narcoza
azotului
Stare
de
euforie asemănătoare beţiei alcoolice sau a oxidului de azot (gazul
ilariant) folosit la anestezie. Narcoza azotului apare în mod
practic în timpul scufundării începând cu
adâncimea de aproximativ 30 metri.
Narcoza cu gaze neutre
Tulburări psiho-fiziologice ce apar atunci când se respiră un
amestec respirator compus din oxigen şi un gaz neutru (azot, heliu,
hidrogen, neon). Simptomele sunt cauzate de acţiunea gazului neutru din
amastecul respirator asupra sistemului nervos central. Mecanismul de
producere a narcozei cu gaze neutre nu este pe deplin elucidat.
Narghilea → ombilical
Navă de scafandri
Navă special
amenajată pentru intervenţii cu scafandrii. Navele de scafandrii pot fi
şalupe, pontoane, ambarcaţiuni maritime sau fluviale şi sunt prevăzute
cu echpamente de scufundare, chesoane de decompresie, butelii cu
amestec respirator, compresoare, sitem de scufundare la mare
adâncime etc. Centrul de scafandri din Constanţa are în
dotare navele de scafandri "Emil Racoviţă" şi "Grigore Antipa".
Navă suport
Navă special amenajată pentru asigurarea logistică şi
materială a unei intervenţii submarine cu scafandrii.
N. D. T. (Non Destructiv Testing)
Operaţie de control nedistructiv efectuată de scafandrii
la structuri submerse cu
ajutorul unor aparate speciale. Principalele aparate utilizate sunt
aparat de fotografiat, televiziune în circuit închis,
baticorometru, aparat de control cu particule magnetice, cu ultrasunet,
D-metru.
Neopren
Cauciuc sintetic din care se confecţioneazã costumul umed.
Neoprenul este expandat cu gaz inert adicã are incluse în
masa lui mici bule de azot izolate între ele. Neoprenul este un
material nepermeabil foarte bun izolator termic şi cu bune
calitãţi elastice.
Nitrox
(N2O2)
Amestec
respirator sintetic alcãtuit din azot şi oxigen.
Nivel de lucru
Adâncimea la care lucrează
scafandrii în timpul unei scufundări în saturaţie.
Nivel de viaţă
Adâncimea la care se află scafandrii presurizaţi
în turela de scufundare. Adâncimea de viaţă este mai mică
cu 10...15 m decât adâncimea de lucru.
Nod
Unitate de măsură a vitezei unei nave sau a curenţilor egală cu 1 milă
marină pe oră.
1 Nd = 1, 852 km/h = 0, 514 m/s.
Legătură făcută cu o parâmă sau mai multe pentru a le
împreuna sau pentru a le lega de un obiect.
Normobarism
Condiţie normală de presiune
Normoxie
Situaţie în care presiunea parţială a oxigenului se
află în limite normale de presiune (0,17...0,40 bar).
la titlu▲
O
Oleom
Intoxicaţie pulmonarã cauzatã de existenţa în aerul
respirator a vaporilor de ulei. Oleomul apare în cazul în
care compresorul de aer nu are un sistem eficient de epurare a
vaporilor
de ulei, uleiul de compresor nu este de tip special sau dacã
filtrul compresorului este vechi şi necurãţat.
Ombilical
Ansamblu de furtunuri şi cabluri care alimentează un
scafandru sau turela de scufundare. Ombilicalul este format de obicei
din următoarele elemente: furtun de alimentare cu amestec respirator,
furtun pentru determinarea adâncimii (pneuomofatometru), furtun
pentru alimentare cu apă caldă, cablu electric, cablu pentru
comunicaţii, saulă sau cablu de rezistenţă precum şi un furtun pentru
recuperarea gazelor expirate.
Osteonecrozã disbaricã
Leziune a ţesutului osos datoratã în special unor
accidente de decompresie repetate.
Oxid
de carbon (CO)
Gaz toxic
fãrã culoare, miros şi gust. Are densitatea de 1,16 g/l
şi
este emanat de motoarele cu ardere internã. Oxidul de carbon se
dizolvã în sânge de 200 de ori mai repede
decât
oxigenul şi nepermiţând acestuia sã ajungã în
ţesuturile corpului, conduce la intoxicaţie cu oxid de carbon.
Ora scufundãrii
Momentul în care scafandrul pãrãseşte suprafaţa
liberã a apei şi începe practic scufundarea.
Oxigen (O2)
Este cel
mai
rãspândit element din naturã fiind prezent în
proporţie de 50%. Nu are miros, gust şi culoare. Oxigenul se
pãstrezã în butelii de înaltã presiune
luându-se mãsuri speciale de manevrare ca absenţa
grãsimilor şi uleiurilor de pe piesele cu care este în
contact. Oxigenul are densitatea de 1,42895 g/l şi este elementul de
bazã din orice amestec respirator.
Oxigenoterapie hiperbarã
Metodã de tratament a unor accidente de scufundare prin care
pacientul este plasat într-o camerã hiperbarã ce
conţine oxigen pur sau aer îmbogãţit cu oxigen la o
presiune mai mare decât cea atmosfericã.
la titlu▲
P
Palier de decompresie
Treaptã de staţionare la un anumit nivel (la o anumitã
adâncime) în faza de
urcare a scafandrului cãtre suprafaţã, strict
definitã de tabel funcţie de tipul scufundãrii şi durata
acesteia.
Paraşută subacvatică → balon subacvatic
Parâmã
ghid (saulã
de ghidare)
Parâmã
sinteticã folositã de scafandri pentru coborâre
cãtre adâncimea de evoluţie a scufundãrii şi de
urcare cãtre suprafaţa apei.
Perioadă de semisaturaţie
Reprezintă timpul în care presiunea parţială a
gazului inert dizolvat în ţesut ajunge la o valoare egală cu
semisuma presiunii de expunere şi a celei iniţiale. Perioada de
semisaturaţie caracterizează fiecare ţesut al corpului, se notează cu
"T" şi are aceleaşi valori la compresie şi decompresie (1,5...300 min).
Pieptar (Plastron)
Placă metalică aşezată pe umerii şi pieptul scafandrului echipat cu
costum clasic de scufundare, cu rolul de a îmbina costumul cu
casca precum şi de a asigura poziţie corectă căştii. Plastronul este
etanş atât la îmbinarea cu casca cât şi la prinderea
de costum. De plastron se prinde lestul de piept.
Pig-Pinger
Dispozitiv de semnalizare acustică ultrasonor ce se ataşează pistonului
de curăţare interioară a conductelor submarine servind la detectarea
rapidă a acestuia în caz de blocare. Localizarea pingerului se
face de către scafandru care ţine în mână un aparat special
numit ping-pointer.
Pipă
Racord cotit cu care se cuplează furtunul de aer la casca
de scafandru greu.
Placaj
Lipire a mãştii de faţã sau a costumului de corp
cauzatã de scãderea volumului aerului din interiorul
acestora odatã cu creşterea adâncimii. Evitarea placajului
se face prin echilibrarea permanentã a volumelor aerului prin
insuflare în mascã, respectiv prin utilizarea supapei
costumului etanş.
Placuţa de scris sub apã
Accesoriu al echipamentului de scufundare folosit în timpul
scufundãrilor pentru evidenţa timpilor de decompresie, a
adâncimilor, a temperaturilor sau pentru comunicarea cu ceilalţi
scafandri.
Plutire
Menţinerea unui corp la suprafaţa apei. Capacitatea de plutire depinde
de forţa verticalã de împingere în sus a corpului
(forţa
arhimedicã) şi greutatea acestuia.
Pompă de scafandru
Pompă cu
acţionare
manuală ce era folosită pentru alimentarea cu aer a scafandrului
echipat cu costum greu. Pompa de scafandru are doi cilindri şi
prevăzută cu rezervor tampon şi manometru.
Pompă de transfer → Surpresor
Portic
Cadru metalic mobil utilizat pentru manevrarea turelei de
scufundare în afara bordului navei.
Presiune
Raportul dintre forţã şi unitatea de suprafaţã. În
sistemul internaţional (SI) unitatea de
mãsurã pentru presiune este Newton pe metru pãtrat
(N/m²)
numit şi Pascal (Pa).
1
Pa = 1 N/1m²
În
practica
scufundãrii unitatea de mãsurã uzualã
pentru
presiune este barul (bar).
1bar = 100 000 N/m² = 100 000 Pa.
Presiune atmosfericã
Stratul de aer numit atmosferã terestrã ce
exercitã la baza lui (la suprafaţa
Pãmântului) o presiune.
Presiunea
atmosfericã la nivelul mãrii se mãsoarã cu
barometrul şi este egalã cu presiunea exercitatã de o
coloanã de mercur înaltã de 760 mm. Se numeşte şi
atmosferã fizicã şi are valoarea de circa o
atmosferã în scarã absolutã (1 ata).
1 ata = 760 mm Hg
=100 000 N/m² = 100 000 Pa = 1 bar (sc.abs.).
Presiunea
atmosfericã scade cu creşterea altitudinii.
Presiune hidrostaticã
Presiunea exercitatã de apã la o anumitã
adâncime. Se numeşte şi presiune relativã.
prel = ρgh
Dacã la aceastã presiune se adaugã şi presiunea
atmosfericã se obţine presiunea absolutã.
pabs = prel + pat = prel+
1(bar).
Presurizare
Atingerea
şi menţinerea unei anumite presiuni într-o incintă etanşă.
Principiul lui Arhimede
Importantã lege a fizicii având o mare aplicabilitate
în activitatea de scufundare."Un corp scufundat într-un
lichid este împins pe verticalã, de jos în sus, cu o
forţã egalã cu greutatea volumului de lichid dislocuit".
Profundimetru
Instrument de bazã al echipamentului de scufundare gradat
în metri ce indicã adâncimea la care se aflã
scafandrul. Profundimetrul poate fi de trei tipuri: cu tub Mariotte, cu
element elastic de tip tub Bourdon şi cu membranã
elasticã.
la titlu▲
R
Randament
de scufundare
Raport
dintre durata scufundării şi timpul total al scufundării.
Ranfluare
Aducerea la suprafaţă şi repunerea în stare de plutire a unei
epave. Ranfluarea se efectuează de obicei cu ajutorul mijloacelor de
ridicat ca macarale plutitoare, vinciuri, baloane şi pontoane de
ranfluare, precum şi prin introducerea de aer comprimat în unele
compartimente ale epavei.
Raport critic de suprasaturaţie
Valoare limitã a raportului dintre presiunea gazului dizolvat
într-un lichid (sânge) şi presiunea ambiantã de la
care echilibrul este rupt. La organismul uman, raportul critic de
suprasaturaţie al diferitelor ţesuturi este de ordinul de mãrime
2.
Recompresie
Tratament efectuat prin compresie într-o camerã
hiperbarã sau în apã dupã efectuarea unei
scufundãri, cu scopul de se preveni sau trata un accident de
scufundare.
Reductor de presiune
Aparat utilizat pentru reducerea presiunii gazului.
Reductoarele de presiune pot fi manodetentoare, de presiune normală,
detentoare etc.
Reflexia luminii
Fenomenul de întoarcere parţialã a razelor de
luminã când întâlnesc suprafaţa de separare a
unui alt mediu (apa). Vederea sub
apã depinde de cantitatea de luminã care pãtrunde
în apã aceasta fiind funcţie în special de
înãlţimea Soarelui pe bolta cereascã.
Refracţia luminii
Fenomenul de schimbare a direcţiei de propagare a razelor de
luminã la traversarea suprafeţei unui alt mediu (apa). Datoritã
refracţiei dimensiunea obiectelor sub apã este mai mare cu 1/3
faţã de dimensiunea realã şi distanţa faţã de
obiectul observat este redusã cu 1/4 faţã de distanţa
realã.
Respiraţie
Succesiune regulatã a mişcãrilor de inspiraţie şi
expiraţie care conduce la reînnoirea constantã a aerului
la
nivelul alveolelor pulmonare. Prin respiraţie se realizeazã
schimbul de gaze dintre organism şi mediu.
Rezervã
Mecanism de siguranţã cu care sunt prevãzute unele
robinete ale buteliilor de scufundare. Rezerva are rolul de a evita ca
scafandrul sã consume fãrã a fi prevenit,
totalitatea aerului utilizabil din butelie. Atunci când în
butelie rãmâne o cantitate redusã de aer
(aproximativ 30 bar
sc.man.) scafandrul
este incomodat în respiraţie şi trage de o tijã care
coboarã un levier ce acţioneazã rezerva, permiţând
astfel utilizarea celei mai mari pãrţi a acestui ultim volum de
aer devenit disponibil.
Robinet
Dispozitiv înfiletat cu care sunt prevãzute buteliile de
scufundare la partea superioarã pentru deschiderea şi
închiderea accesului aerului cãtre detentor. Robinetul
poate fi fãrã sitem de rezervã sau cu sistem de
rezervã.
la titlu▲
S
Sac respirator (Plămân fals)
Parte
componentă a aparatelor în circuit închis şi
semiînchis de forma unui sac cu pereţi supli utilizat pentru
egalizarea presiunii gazului respirat cu cea a mediului exterior.
Saturare
Fenomenul de dizolvare a unui gaz (neutru) într-un ţesut
al corpului. Fiecare ţesut are o vitezã proprie de saturare care
depinde de gradul de irigare cu sânge.
Saturaţie
Stare maximã de dizolvare a unui gaz (neutru) într-un
ţesut
al corpului. Saturaţia este atinsã atunci când presiunea
parţialã a gazului dizolvat în ţesut este egalã cu
presiunea parţialã a gazului din plãmâni. Unele
ţesuturi se satureazã mai repede (câteva minute), iar
altele
într-un timp mai îndelungat (câteva ore),
însã
dupã aproximativ 12 ore se considerã cã toate
ţesuturile organismului sunt saturate.
Scafandrerie
Denumire dată meseriei de scafandru profesionist.
Scafandru
Persoanã
antrenatã şi instruitã pentru a putea
rãmâne şi evolua sub apã un timp mai
îndelungat utilizând un aparat de respirat sub apã
şi
echipament corespunzãtor. Funcţie de tipul scufundărilor,
scafandrii pot fi autonomi, grei de mare adâncime, de luptă.
Scarã de scafandru
Scarã metalicã aflatã pe bordajul sau la pupa unei
ambarcaţiuni ce serveşte la intrarea şi ieşirea scafandrilor din
apã.
Scufundare
Acţiunea de pătrundere a omului sub apă. Funcţie de
adâncime, scop, echipament etc, există mai multe metode de
scufundare şi anume: scufundare în apnee, scufundare autonomă,
scufundare cu alimentare de la suprafaţă (narghilea), scufundare
cu submersibilul lock-in/lock-out, scufundare în saturaţie.
Scufundare
în apnee
Scufundare
efectuată prin ţinerea respiraţiei reprezentând cea mai veche
modalitate de scufundare. Funcţie de capacitatea pulmonară,
antrenament, vârstă, adâncimea maximă a scufundării
în apnee poate fi destul de mare.
Scufundare autonomă
Scufundarea în care scafandrul poartă pe spate rezerva sa de gaz
respirator.
Scufundare cu alimentare de la suprafaţă
(narghilea)
Scufundare prin care se trimite scafandrului amestecul respirator
printr-un furtun. Furtunul este ataşat de un cablu de comunicaţii, tub
pentru determinarea adâncimii, cablu electric, saulă de
siguranţă. Scufundarea cu alimentare de la suprafaţă este din ce
în ce mai mult folosită datorită multiplelor avantaje pe care le
are faţă de scufundarea autonomă: limita de adâncime de 90 m,
rezervă de gaz nelimitată, posibilitatea încălzirii scafandrilor,
controlul adâncimii etc. Alte tipuri de scufundare cu alimentare
de la suprafaţă sunt scufundarea cu costum de scafandru greu şi
scufundarea cu turela deschisă.
Scufundarea în saturaţie
Scufundarea în care
ţesuturile corpului scafandrului se saturează cu gaz inert
la presiunea de lucru. Scufundarea
în saturaţie poate fi reală folosită numai la mare
adâncime, peste 90...100 m prin care scafandrii sunt transportaţi
la adâncimea de lucru cu ajutorul turelei închise, sau
simulată efectuată în mediu uscat într-un centru hiperbar
specializat.
Scufundare succesivã
Scufundarea executatã de cãtre acelaşi scafandru, la un
interval de suprafaţã mai mic de 8 ore faţã de
scufundarea
precedentã.
Scufundãtor
Persoanã
care se scufundã sub apã fãrã aparat de
respirat şi fãrã echipament special.
Scuter subacvatic
Vehicul subacvatic autopropulsat utilizat la tractarea sub apã a
scafandrului autonom.
Sistem de cuplare
Sistem mecanic acţionat hidraulic sau pneumatic utilizat pentru unirea etanşă a
două incinte aflate sub presiune (turelă-cheson, cheson-cheson,
lock-in/lock-out-cheson).
Sistem de recuperare
Instalaţie cu care se reţine amestecul gazos pe bază de heliu evacuat
de scafandrii din chesoane sau turelă în pentru a fi refolosit.
Sistem de regenerare
Instalaţie pentru menţinerea calităţii atmosferei dintr-o
incintă presurizată. Sistemul de regenerare are incluse următoarele
părţi componente principale: element circulator, element filtrant,
circuit de adăugare a oxigenului, analizor de gaze. Sistemul de
regenerare poate fi montat în interiorul sau la exteriorul
incintei presurizate.
Sistem de scufundare
Instalaţie complexă montată pe navă sau platforme offshore utilizată
pentru efectuarea de scufundări la mare adâncime. Sistemul de
scufundare prezintă următoarele părţi componente: chesoane de
decompresie, turele de scufundare, dispozitivul de manevrare al turelei
(portic, placă de bază cu cabluri ghid, vinci cu tensiune constantă),
container de comandă şi control (tablou pneumatic, tablou electric,
decodor, analizoare de gaze), container pentru fabricarea amestecurilor
respiratorii (compresor de înaltă presiune, surpresor, tablou de
măsură şi control), compresoare de joasă presiune, rezerva de gaze
(butelii cu aer, gaz neutru, oxigen, amestecuri respiratorii), cablul
ombilical al turelei, sistem de regenerare a atmosferei chesoanelor,
sistem de recuperare a gazelor, centrală de măsură şi control a
parametrilor de scufundare etc.
S. N. M. A. (Sindromul Nervos al Marilor
Adâncimi)
Complex simptomatic caracteristic scufundărilor la mare
adâncime produs de o viteză prea mare de compresie şi a fost
descris pentru prima oară de Brauer şi Xavier Fructus. S. N. M. A. se
manifestă în special prin tremurături, somnolenţă şi scăderea
vigilenţei, simptome ce sunt funcţie de adâncime, viteza de
compresie şi amestecul respirator utilizat. Mecanismul de producere al
S. N. M. A. nu este pe deplin elucidat.
Staţie de umplere
Spaţiu special amenajat alcãtuit din compresoare, rampe de
racordare, sisteme de filtrare etc. şi utilizat pentru
încãrcarea cu aer sau amestecuri respiratorii sintetice a
buteliilor de scufundare.
Subveşmânt
Îmbrãcãminte de corp din lânã sau
bumbac folositã pentru protecţia termicã a corpului
atunci
când se utilizeazã un costum etanş de scufundare.
Sudură subacvatică
Operaţiunea de îmbinare a două piese metalice
efectuată sub apă. Sudura subacvatică este de obicei electrică şi
utilizează electrozi şi portelectrozi de construcţie specială. Sudura
subacvatică poate fi efectuată în mediu umed sau în
atmosferă uscată.
Supapă de heliu
Dispozitiv aflat în ceasurile de scufundare pentru
mare adâncime ce permite evacuarea heliului infiltrat în
interior atunci când se efectuează scufundări simulate.
Supapă non-retur
Supapă specială care permite trecerea amestecului
respirator printr-o conductă numai într-un sens. Supapa non-retur
este utilizată ca sistem de siguranţă în circuitele de alimentare
a scafandrului, pentru a împiedica depresurizarea în cazul
ruperii accidentale a furtunului de alimentare.
Suprapresiune
pulmonarã
Accident de scufundare ce apare datoritã destinderii gazelor
blocate în plãmâni peste limita de elasticitate a
acestora, în timpul ridicãrii cãtre suprafaţa apei.
Acest accident este unul din cele mai grave, tratamentul de
urgenţã fiind recomprimarea într-o camerã
hiperbarã. Evitarea apariţiei suprapresiunii pulmonare se face
controlând în permanenţã libera expiraţie în
timpul urcãrii cãtre suprafaţa apei.
Suprasaturaţie
Stare a unui lichid atunci când presiunea gazului dizolvat
în acesta este mai mare decât presiunea exterioarã.
Surpresor
Instalaţie utilizată pentru comprimarea oxigenului sau a
altor gaze pure de la presiunea minimă de 20...25 bar la 200 bar.
Surpresorul este folosit în special la fabricarea amestecurilor
respiratorii HELIOX.
la titlu▲
T
Tabelã de decompresie
Programe
de decompresie astfel calculate încât, în
timpul urcãrii cãtre suprafaţã sã nu existe
posibilitatea în nici un moment şi pentru nici un ţesut,
sã
se depãşeascã valoarea raportului critic de
suprasaturaţie. Tabelele de decompresie sunt utilizate pentru
scufundãrile din exteriorul curbei de securitate (din zona de
decompresie ce necesitã paliere). În funcţie de tipul
scufundării tabelele de decompresie pot fi: tabele de decompresie
pentru scufundări cu aer, tabele de decompresie în trepte pentru
scufundări la mare adâncime, tabele de decompresie continue
pentru scufundări la mare adâncime. În România,
în cadrul tabelelor de decompresie cu aer au fost elaborate la Laboratorul Hiperbar de pe
lângã Centrul de Scafandri
Constanţa tabele de decompresie
cu aer LH-82 şi tabele de scufundare cu decompresie la suprafaţă LH-89.
Tabelã profilacticã
Programe specializate ce constau în reimersarea scafandrului
în apã la o anumitã adâncime sau în
recomprimarea lui într-o camerã hiperbarã la o
presiune corespunzãtoare adâncimii de reimersare.
Programele profilactice se aplicã în situaţiile în
care din diverse motive, scafandrul a revenit mai rapid la
suprafaţã fie dupã o decompresie excesiv de
rapidã,
fie dupã o decompresie cu paliere scurtate, fãrã a
se mai aştepta apariţia simptomelor accidentelor de scufundare.
Tabelã de tratament
Programe specializate pentru recompresia şi decompresia unui
scafandru ce a suferit un accident de decompresie, în funcţie de
tipul accidentului. În România sunt aprobate şi utilizate
tabelele Cx (12,18C,18L,30 şi 50E) elaborate de firma COMEX (Compagnie
Maritime d'Expertise)
din Marsilia.
Tablou de comandă şi control
Ansamblu compact de aparate de măsură, vane etc utilizat
pentru urmărirea parametrilor scufundărilor. Tablourile de comandă şi
control se întâlnesc de obicei în containerele
sistemelor de scufundare la mare adâncime şi pot fi pneumatice,
hidraulice electrice sau electronice.
Tăiere subacvatică
Operaţiune de separare a unor piese sau structuri metalice
aflate sub apă. Tăierea subacvatică se poate efectua mecanic, axigaz
sau oxiarc.
Tehnică de scufundare
Totalitatea cunoştinţelor de teorie şi practică pe care
trebuie să le posede un scafandru pentru a evolua sau executa o lucrare
în condiţii de maximă securitate.
Tehnologie marină
Ansamblu de ştiinţe şi meserii legate de mediul marin.
Dintre acestea pot fi menţionate construcţiile navale, structurile
marine, petrolul offshore, instrumentaţia marină, tehnicile de
intervenţie subacvatică, cercetările marine, pescuitul industrial
etc.
Telefon subacvatic
Aparat de comunicaţie emiţãtor/receptor între scafandru şi
suprafaţã sau între doi scafandri. Telefoanele subacvatice
pot fi cu fir sau fãrã fir, ultrason. În
scufundarea
autonomã se utilizeazã telefonul subacvatic ultrason.
Televiziune subacvatică
Sistem ce permite luarea de imagini alb-negru sau color
sub apă. Un sistem de
televiziune subacvatic este compus din cameră, monitor, cabluri
electrice şi conectori.
Tensiune
Termen utilizat pentru presiunea parţială a unui gaz inert
dizovat într-un ţesut.
Test al narcozei
Probă de rezistenţă fiziologică la acţiunea unei presiuni
parţiale ridicate a azotului la care sunt supuşi candidaţii pentru
meseria de scafandru profesionist. Proba constă într-o scufundare
simulată cu aer în barocameră la adâncimea de 80 m unde
candidaţii trebuie să îndeplinească cu succes mai multe teste de
îndemânare şi raţionament.
Test al oxigenului
Probă de rezistenţă fiziologică la acţiunea toxică acută a
unei presiuni paţiale ridicate de oxigen la care sunt supuşi candidaţii
pentru meseria de scafandru profesionist. Proba constă în
inhalarea prin masca oro-nazală a oxigenului pur la adâncimea de
18 m într-o cameră hiperbară.
Timp de latenţă
Perioadă de timp dintre începerea inhalării
oxigenului la o presiune parţială mai mare de 1,7 bar şi declanşarea
crizei hiperoxice. Cu cât presiunea parţială de oxigen este mai
ridicată, cu atât timpul de latenţă este mai scurt.
Toleranţă la oxigen
Rezistenţă fiziologică la acţiunea toxică acută a oxigenului. Toleranţa
la oxigen se exprimă în valoarea timpului de latenţă la un anumit
moment. Cu cât timpul de latenţă este mai mare, cu atât
toleranţa la oxigen este mai bună. Dacă timpul de latenţă este mai mic
decât valoarea limită admisă în cadrul testului de
toleranţă la oxigen, scafandrul prezintă o inaptitudine pentru
scufundare.
Torpilă Rebikoff (Topilă cinematografică)
Vehicul subacvatic în formă de torpilă compus
dintr-o cameră cinematografică subacvatică, sursă de iluminat şi
propulsie.
Torţã submarinã
Accesoriu al echipamentului de scufundare de forma unui baston scurt ce
are la un capãt o substanţã puternic inflamabilã
ce
poate arde sub apã. Torţa submarinã este folositã
în special în timpul scufundãrilor de noapte.
Toxicitate a gazelor
Proprietate a gazelor ce compun un amestec respirator de a fi toxice la
atingerea unei anumite presiuni parţiale. În funcţie de gazele
componente existã toxicitate a oxigenului, a azotului, a
heliului
etc.
Transfer
Trecerea scafandrilor din
turelă în cheson şi invers.
Transvazare
Trecerea gazelor dintr-un recipient în altul.
Transvazarea poate avea loc fie direct dintr-un recipient cu presiune
mai mare într-un recipient cu presiune mai mică, fie prin
intermediul unei pompe de transfer (compresor sau surpresor) dintr-un
recipient cu presiune mai mică într-un recipient cu presiune mai
mare.
Trimix
Amestec respirator ternar sintetic alcãtuit din oxigen, azot şi
heliu.
Tub de respirat
Piesã de bazã a echipamentului de scufundare utilizat la
suprafaţa apei în locul detentorului pentru economisirea aerului
din butelie. Tubul de respirat este de douã feluri: tub de
respirat pentru scufundãri libere şi tub de respirat pentru
scufundãri autonome cu aer comprimat. Cel pentru
scufundãri cu aer comprimat este prevãzut cu un racord
din
cauciuc gofrat care permite muştiucului sã cadã
afarã din gurã pentru a fi înlocuit cu piesa
bucalã a detentorului.
Turelă deschisă
Dispozitiv cu
ajutorul căruia scafandrii profesionişti coboară sub apă pentru a lucra şi
a se ridica la suprafaţă. Se bazează pe principiul clopotului de
scufundare având partea inferioară deschisă şi se pot efectua
scufundări până la adâncimea maximă de 90 m. Turela
deschisă asigură scafandrilor rezervă de amestec respirator, energie
electrică pentru sursa de iluminat, suport pentru efectuarea în
siguranţă a palierelor de decompresiei precum şi loc de refugiu.
Turelă de scufundare
Recipient rezistent la
presiune interioară şi exterioară utilizat în scufundările de
sistem la mare adâncime pentru tranportul scafandrilor la
adâncimea de lucru şi readucerea la suprafaţă păstrând
în interior presiunea de la adâncimea de lucru. Turelele de
scufundare pot avea formă cilindrică sau sferică şi sunt prevăzute la
partea inferioară şi lateral cu câte o trecere pentru intrarea şi
ieşirea scafandrilor respectiv
pentru cuplarea la un cheson de decompresie. De asemenea pot fi de mai
multe tipuri funcţie de scufundare. Alimentarea turelei de scufundare
se face de la suprafaţă prin cablul ombilical sau de la bateria de
butelii proprie aflată la exterior. Cablul ombilical mai cuprinde
cabluri electrice de energie şi comunicaţii, furtun de apă caldă,
tuburi pentru analiza presiunii interioare şi exterioare etc. Turelele
de scufundare pentru scufundări unitare pot fi presurizate din interior
de către scafandri, iar cele pentru scufundări în saturaţie la
mare adâncime, de la suprafaţă.
Ţ
Ţesut
Grupare de celule ale corpului uman cu aceeaşi structurã şi
funcţie. Dizolvarea gazelor neutre în ţesuturi are loc în
mod diferit, fiecare ţesut absorbind gazele în funcţie de gradul
de irigare cu sânge. Existã ţesuturi rapide
(plãmânii) şi ţesuturi lente (oasele, nervii).
la titlu▲
U
Unelte subacvatice
Dispozitive cu ajutorul cărora scafandrii efectuează
diferite lucrări sau operaţii sub apă. Uneltele subacvatice pot fi
acţionate pneumatic sau hidraulic iar în
funcţie de operaţie pot fi de găurit, de polizat, de înşurubat,
de tăiat, chei cu şocuri, vinciuri, ciocane, de curăţat epibioza, dălţi
mecanice, fierăstraie, drăgi aspiratoare, lănci de apă etc.
Unsoare siliconicã
Substanţã grasã mineralã pe bazã de
siliconi utilizatã la ungerea unor componente ale echipamentului
de scufundare.
Urcare în balon
Accident de scufundare specific scafandrilor echipaţi cu
costum greu sau cu costum cu volum variabil ce constă în urcare
rapidă şi necontrolată la suprafaţă cauzată de umflarea excesivă a
costumului.
la titlu▲
V
Valvulă de cap
Supapă de evacuare a aerului din costumul de scafandru
greu aflată în interiorul căştii şi acţionată cu capul de
scafandru.
Vană de egalizare
Robinet de echilibrare a presiunilor între două
incinte hiperbare alăturate.
Vană de eşapament
Robinet de medie presiune folosit pentru evacuarea gazului
din incintele hiperbare.
Vană de izolare
Robinet de joasă, medie su înaltă presiune aflat
în circuitele pneumatice în dreptul trecerilor în
incintele hiperbare cu rolul de a izola barocamera în cazul
ruperii accidentale a conductelor de gaz.
Var baritat → calce baritată
Var sodat → calce sodată
Ventilaţie
Operaţiune de împrospătare a atmosferei unei incinte
hiperbare prin introducerea şi evacuarea simultană a unei cantităţi
egale de amestec respirator, astfel ca presiunea din interior să
rămână constantă. Ventilaţia se efectuează în special la
chesoanele ce nu sunt prevăzute cu sisteme de regenerare a atmosferei.
Ventuză
Accident de scufundare ce apărea în trecut în timpul
coborârii sub apă a unui scafandru echipat cu costum greu, care
datorită unei defecţiuni tehnice sau a unei manevre greşite, suferă o
depresurizare rapidă a costumului, casca rigidă acţionând ca o
ventuză absorbind corpul scafandrului. Pentru evitarea accidentului de
ventuză, ulterior s-a montat pe casca scafandrului o vană non-retur.
Vestã de salvare
Componentã a echipamentului de scufundare utilizatã
pentru ridicarea la suprafaţa apei, reglarea flotabilitãţii
precum şi pentru asigurarea respirãrii pe timp relativ scurt
în situaţie de urgenţã, vesta jucând rolul unui sac
respirator. Funcţie de modul în care se poate realiza umflarea
ei,
vestele de salvare pot fi:
- cu umflare
de
la un cartuş cu bioxid de carbon ;
- cu umflare
de
la o butelie cu aer comprimat proprie, cu volun mic (0,4...0,6 l);
- cu umflare
de
la butelia cu aer comprimat aferentã aparatului de respirat sub
apã.
Vestele de salvare pot fi de tip standard şi tip jachetã.
Vitezã de coborâre
Vitezã de creştere a presiunii mediului ambiant în
unitatea de timp. La scufundãrile autonome cu aer comprimat,
viteza de coborâre la adâncimea de evoluare este de
15...17m/min.
Vitezã de urcare
Viteza cu care se scade presiunea mediului ambiant in unitatea de
timp.Viteza de urcare cãtre suprafaţa apei dupã
efectuarea
unei scufundãri autonome cu aer comprimat ce nu necesitã
paliere de decompresie, este de 15 m/min.
Vizibilitate subacvaticã
Distanţa maximã pânã la care se poate vedea un
obiect sub apã. Vizibilitatea subacvaticã depinde de
prezenţa sau lipsa suspensiilor din masa apei şi iluminarea
naturalã sau artificialã.
Vânãtoare subacvaticã
Vânarea şi captuarea sub apã a peştilor.
Vânãtoarea subacvaticã se practicã numai cu
echipament de scufundare liberã (în apnee) şi cu ajutorul
unor scule speciale ca arbalete şi harpoane.
la titlu▲
|